România are un potențial agricol ridicat, fiind al doilea producător de cereale din UE și având o suprafață agricolă utilizată de peste 13 milioane de hectare. Totuși, productivitatea este scăzută, iar sectorul agricol se confruntă cu probleme precum fragmentarea proprietății, îmbătrânirea populației active, lipsa investițiilor și a inovației, vulnerabilitatea la schimbările climatice și la șocuri externe.
O oportunitate pentru România este să utilizeze fondurile europene disponibile prin Politica Agricolă Comună (PAC) și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a moderniza agricultura, a sprijini fermierii mici și mijlocii, a promova practicile ecologice și circulare, a diversifica producția și a valorifica produsele locale.
De asemenea, România trebuie să consolideze lanțurile de aprovizionare și de distribuție a alimentelor, care au fost afectate de pandemia COVID-19 și de creșterea prețurilor la nivel global. Acest lucru presupune o cooperare mai strânsă între producători, procesatori, comercianți și consumatori, o digitalizare mai avansată a sistemelor logistice și informaționale, o reducere a risipei alimentare și o creștere a rezilienței la crize.
Convergența economică și socială
Convergența economică și socială se referă la reducerea decalajelor dintre nivelul de dezvoltare al României și al celorlalte state membre ale UE. Aceasta este esențială pentru asigurarea coeziunii teritoriale, pentru creșterea competitivității economice și pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.
România are unul dintre cele mai mici produse interne brute (PIB) pe cap de locuitor din UE, cu 70% din media UE în 2020. Deși ritmul de creștere economică a fost unul dintre cele mai ridicate din UE în ultimii ani, acesta a fost bazat în mare parte pe consum, iar investițiile publice și private au rămas scăzute. De asemenea, România se confruntă cu un deficit bugetar și o datorie publică în creștere, care limitează spațiul fiscal pentru politici publice.
O oportunitate pentru România este să accelereze procesul de convergență prin utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor europene, care reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru proiecte de dezvoltare. Prin PNRR, România poate accesa peste 29 de miliarde de euro pentru reforme și investiții în domenii prioritare, cum ar fi tranziția verde și digitală, educația și sănătatea, infrastructura și mobilitatea, competitivitatea și coeziunea socială.
De asemenea, România trebuie să îmbunătățească guvernanța economică și să consolideze cadrul fiscal și bugetar, pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice și a respecta angajamentele europene. În același timp, România trebuie să stimuleze investițiile private și să sprijine dezvoltarea sectorului antreprenorial, inovator și competitiv.
Provocarea integrării europene și a participării cetățenești
Integrarea europeană se referă la procesul de aprofundare a relațiilor politice, economice și sociale între statele membre ale UE, prin adoptarea de politici comune, prin participarea la instituții comune și prin respectarea de valori comune. Participarea cetățenească se referă la implicarea activă a cetățenilor în viața democratică a UE, prin exercitarea drepturilor civile și politice, prin exprimarea opiniilor și intereselor și prin contribuția la luarea deciziilor.
România este un stat membru cu drepturi depline al UE, având astfel posibilitatea de a influența agenda europeană și de a beneficia de oportunitățile oferite de integrarea europeană. Totuși, România se confruntă cu provocări precum respectarea statului de drept și a independenței justiției, consolidarea capacității administrative și instituționale, îndeplinirea criteriilor pentru aderarea la zona euro și la spațiul Schengen, adaptarea la noile inițiative europene, cum ar fi Pactul Verde European sau Conferința privind viitorul Europei.
O oportunitate pentru România este să consolideze rolul său în cadrul UE, prin asumarea unor poziții constructive și proactive în negocierile europene, prin cooperarea cu partenerii europeni pe teme de interes comun, prin promovarea intereselor naționale în concordanță cu valorile europene și prin respectarea obligațiilor asumate prin tratatele europene.
De asemenea, România trebuie să stimuleze participarea cetățenească la nivel european, prin informarea și educarea cetățenilor despre UE, prin facilitarea accesului la programe și inițiative europene, prin sprijinirea societății civile și a mediului asociativ, prin încurajarea dialogului și consultării publice pe teme europene.
